vineri, 24 mai 2013

Masuri de protectie impotriva epidemiilor


Înainte de a pleca într-o călătorie, este necesară informarea despre riscul de boli din acea ţară sau ţările care urmează sa fie vizitate şi luarea unor măsuri de prevenire a bolilor.
Pulverizarea de insecticide  anual. 
Informarea populaţiei despre cum îsi poate îmbunătăţii nivelul de igienă pentru a preveni epidemiile.
Înregistrarea şi controlarea alimentelor .
Efectuarea periodică a unor controale medicale pentru a ne asigura că nu sunt aduse , în unităţile de învăţământ sau în alte instituţii publice ,diferite boli infecţioase  care ar putea cauza în cele din urmă o epidemie.


Efectuarea unei dezinfecţii profilactice.

Aplicarea regulilor de protecţie a frontierelor, prin care se evită transmiterea bolilor contagioase dintr-o ţară în alta.
Includerea în sistemul de învăţământ a regulilor de bază ale igienei şi epidemiologiei.
Păstrarea igienei mâinilor, prin spălarea lor cu săpun şi apă curată.
Folosirea unor prosoape de unică folosinţă sau şerveţele pentru uscarea lor.
Curăţarea mâinilor cu un produs pe bază de alcool.
Curăţarea şi dezinfectarea unor produse, materiale, instalaţii care ar putea cauza apariţia unor epidemii.
Izolarea persoanelor care au fost infectate în spaţii special amenajate si consultarea lor de către un medic specialist cât mai repede.
Dezinfectarea şi curăţarea spaţiilor cu care a luat contact persoana infectată.
Purtarea maştii de protecţie în cazul declanaşării unei epidemii.
Aerisirea zilnică a camerei.
Vaccinarea pentru a creşte nivelul imunităţii împotriva unei posibile boli.
Metode de protectie impotriva meningitei.
- spalatul frecvent al mainilor, mai ales inainte de masa si dupa utilizarea grupului sanitar
 - consumul de apa potabila numai din surse sigure sau eventual fierberea apei, - spalarea corespunzatoare a fructelor si legumelor,
 - colectarea corespunzatoare si evacuarea zilnica a gunoiului menajer,
 - evitarea scaldatului in locuri neamenajate,
 - prezentarea la medic pentru simptome ca febra, cefalee, varsaturi, diaree.
Infectiile gripale sunt atat de intalnite, mai ales in perioada sezonului rece incat, de multe ori, este
aproape imposibil de evitat contactarea lor.
Precautii precum - acoperirea nasului si a gurii mai ales in locurile aglomerate; evitarea contactelor
apropiate; repaus la domiciliu cand esti bolnav; spalarea mainilor; evitarea atingerii gurii, ochilor si a nasului
- toate pot ajuta, dar nu sunt intotdeauna eficiente. Singura metoda pentru a evita gripa o constituie
vaccinarea, toamna. Vaccinul antigripal constituie cel mai eficient mod de prevenire a gripei. Doctorii recomanda vaccinarea
anuala atat pentru adulti, cat si pentru copiii ce prezinta o forma severa de astm. Vaccinul are nevoie de
aproximativ 14 zile pentru a oferi cea mai buna protectie impotriva gripei. Vorbeste cu doctorul tau pentru ati
face vaccinul toamna inainte de sezonul epidemiilor gripale din timpul primaverii.
   

                                              Proiect realizat de Leoca Sandra si Chiorean Paula

miercuri, 22 mai 2013

Epidemiile

Epidemiile


Epidemia este extinderea unei boli contagioase într-un timp scurt, prin contaminare, la un număr mare de persoane dintr-o localitate, regiune etc.
 
Pesta sau ciuma este o boală infecțioasă deosebit de contagioasă, produsă de bacteria Yersinia pestis. În trecut, boala a luat forme de pandemie întinzându-se pe mai multe continente. În prezent, între 1.000 și 2.000 de cazuri apar la nivel mondial, în fiecare an, în rândul oamenilor.[1]
Pe continentul european, au existat mai multe pandemii de ciumă, cea numită Ciuma lui Iustinian (541-542), cea numită Moartea neagră, în secolul XIV și o a treia pandemie, datată 1855. Se știe faptul că a treia pandemie a fost cauzată de Yersinia pestis, dar afirmația că aceeași bacterie se face vinovată și de Ciuma lui Iustinian și de Moartea Neagră este astăzi pusă la îndoială de istorici și medici.
 
Formă carbunculoasă sau Bubonenpest (gr. bubo = bubă , umflătură).
În 
forma bubonică (lat.Naike) infectarea este produsă de pișcătura puricelui de șobolan.Vectorul bolii, ca gazdă intermediară
, transmite agentul patogen de la șobolan mai departe la om. Această schimbare de gazdă a puricelui se întâmplă numai după moartea rozătorului, de aceea s-a observat o mortalitate în masă la șobololani, înaintea izbucnirii unei epidemii de pestă la om.
Perioada de incubație durează de la câteva ore până la șapte zile.
Simptomele includ febră, dureri de cap și articulații, stare de abatere, slăbiciune până la pierderea conștiinței.
Forma carbunculoasă provine de la umflăturile dureroase ganglionilor limfatici din regiunea gâtului, zonelor axilare, aceste tumefieri pot atinge 10 cm mărime și datorită hemoragiilor din țesut devin de culoare albastru închis până la negru, care ulcerează având un conținut purulent. Această formă de pestă se poate agrava sau cu șanse de 50% duce la vindecare spontană. Deschiderea chirurgicală a abceselor datorită pericolulului de răspândire a bacteriilor în sânge și organe este contraindicat.
Forma buboasă se transmite mai lent iarna decât vara, deoarece mobilitatea puricelui sub 12 °C este nulă.
Forma septicemică frecvent fiind o formă secundară când agentul patogen ajunge și se multiplică în sânge, această formă se manifestă cu o febră ridicată, frisoane, dureri de cap, stare gravă de abatere, cu regiuni hemoragice întinse, boala are o evoluție supra acută (de la câteva ore, la 36 de ore) având procentul de mortalitate 90-100% la bolnavii netratați.
Azi acest procent de mortalitate este mult mai redus prin folosirea de antibiotice de tipul 
cloramfenicolului, tetraciclinei, streptomicinei, doxiciclinei sau a gentamicinei
 
Forma pulmonară cu procentul de mortalitate 90-100% la bolnavii netratați.
Forma abortivă este varianta cea mai ușoară de pestă manifestată numai printr-o febră ușoară, inflamația ganglionilor limfatici, urmată de vindecare, bolnavul fiind dotat cu o imunitate solidă și față de formele grave de pestă
 
Gripa spaniolă este un tip de gripă care a apărut după Primul Război Mondial, fiind, se pare, aceeași boală cugripa aviară de astăzi. A ajuns în multe țări o dată cu întoarcerea soldaților, afectând în principal tineri și având o rată de mortalitate ridicată care a omorât între 50 și 100 milioane de persoane în toată lumea, între 1918 și 1919. Se crede că a fost una dintre cele mai letale pandemii din istoria umanității. Multe dintre victime au fost persoane tinere și sănătoase, total diferită de celelalte pandemii care au afectat copii, bătrâni și persoane cu sănătatea slăbită.
Boala s-a observat prima dată în Fort Riley, Kansas, Statele Unite pe 11 martie 1918. Aliații din Primul război mondial au numit-o Gripă spaniolă, pentru că a primit mai multă atenție în ziarele spaniole decît în restul Europei.Spania nu a fost implicată în conflict iar presa nu erau cenzurată ca în restul Europei.

Cutremurul din Oceanul Indian 2004




                    Tsunami din Oceanul Indian-2004



 
Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a fost un seism submarin cu o magnitudine de 9,0 grade pe scara Richter desfășurat în estul Oceanului Indian pe 26 decembrie 2004.
Cutremurul, care a avut epicentrul în mare, aproape de coasta nordică a insulei indoneziene Sumatra, a provocat o serie de valuri tsunami care au afectat regiunile costiere ale unui număr de opt țări asiatice și care au cauzat moartea a peste 120.000 de persoane. Mai multe valuri tsunami au lovit regiunile costiere din Oceanul Indian, devastând regiuni întregi, printre care insula Phuket, Tailanda, Aceh (Indonezia), coasta de est a Sri Lankăi, zonele costiere din statul Tamil Nadu (Indiei) și chiar și locuri mai îndepărtate precum Somalia, care se află la 4.100 km est de epicentru.



Bomba atomica - Hirosima-1945
























Un videoclip sugestiv despre evenimentele de la Hirosima- 1945