Vulcani

    Prin vulcan se înțelege atât formația geologică de formă conică formată prin erupția lavelor, cenușelor și gazelor dintr-un focar cu topituri magmatice situate în adâncime cât și deschizătura din scoarța terestră care emite rocă topită sau parțial topită (lava), cenușă și gaze.[1] Deschizătura poate fi o crăpătură sau o gaură (mai mult sau puțin rotundă), caz în care se numește „crater”. O caldeiră este bazinul în formă de căldare format prin așezarea părții de sus a conului vulcanic, ea având uneori crăpături sau crater(e).

    Un vulcan se formează prin ridicarea scoarței, alcătuind „conul vulcanului”, sub presiunea gazelor și magmei (rocile topite). Materiile incandescente ies la suprafață printr-un crater (deschidere cu forme si diametre diferite). Un crater puțin adânc se numește pateră.

    Fenomenul ieșirii magmei la suprafață este denumit erupție și are loc acolo unde scoarța terestră opune cea mai mică rezistență. Acest punct de rezistență redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarță sau de limitele dintre plăcile tectonice continentale (ex. vulcani din Indonezia, din Cercul de foc al Pacificului), sau vulcani din Islanda.   


                                  

 

   Erupțiile vulcanice sunt de două feluri:

   - erupția efuzivă este o erupție vulcanică silențioasă, care scoate la suprafață lava bazaltică cu viteză mică (erupțiile vulcanului Kilauea din Hawaii sunt efuzive)

   - erupție explozivă este o erupție puternică a unui vulcan care aruncă în aer materia pe distanțe uriașe; lava e săracă în silicat; poate fi foarte periculoasă pentru locuitorii aflați în apropiere de locul erupției.

        După perioada de formare:

    -vulcani tineri

    -vulcani bătrâni

         După activitate:

    -vulcani activi, care continuă să erupă (ca. 600[2])

    -vulcani inactivi (stinși), a căror activitate a încetat cu milenii în urmă și care nu mai au cameră magmatică

    -vulcani adormiți, care nu au avut activitate o perioadă mai lungă de timp, de ordinul a sute sau chiar mii de ani, dar care au potențialul de a erupe în viitor. De regulă aceștia sunt cei mai periculoși și pot produce erupții de tip exploziv.

         După tipul de manifestare a erupției:

-de tip islandic, cu erupții liniare de lave fluide, fără explozii

-de tip hawaian, cu erupții centrale liniștite de lave fluide

-de tip strombolian, cu erupții de lave fluide și explozii ritmice de gaze

-de tip vulcanian, cu erupții de lave vâscoase care, după consolidarea în coșul vulcanic, vor fi expulzate sub formă de cenușă și bombe vulcanice prin explozii puternice ale gazelor

-de tip peleean, cu erupții de lavă vâscoasă care se ridică în forma unui stâlp

-de tip Bandai-San, la care exploziile foarte puternice aruncă în aer vechiul aparat vulcanic .

     PLATOURILE VULCANICE

VULCANUL KARKATAU

         Explozia principala a eruptiei vulcanului Krakatau (Indonezia), considerata cea

         mai mare catastrofa naturala a mileniului. Vulcanul Krakatau este unul dintre cei mai renumiti vulcani ai lumii, si cel mai distructiv din istoria omenirii dupa eruptia din 1883. Este situat in Indonezia, in stramtoarea Sunda, la 50 de km de coasta de vest a insulei Java si la 40 de km de insula Sumatra.

                                                                        Sursa : www.wikipedia.com
                                         http://www.ipedia.ro/vulcanul-krakatau-1056/

                                                   Acest proiect a fost realizat de elevele
                                                        Benko Bianca si Cadar Bianca