Numele Uraganelor

  Irene, Dennis, Katrina, Ike, Luis şi, mai nou, Sandy, sunt nume care vor răsuna puternic în sufletele locuitorilor de pe toate continentele americane. Furtunile tropicale transformate în uragane au măturat zonele de coastă sau au intrat în interior şi au provocat ravagii şi au afectat milioane de oameni.

 Tradiţia numirii furtunilor tropicale din Atlantic este veche de câteva sute de ani, când popoarele din Caraibe numeau furtunile după sfântul sărbătorit în acea zi de calendarul catolic. Aceasta a continuat până la cel de-Al Doilea Război Mondial, când meteorologii au început să folosească nume feminine pentru furtuni.

 Tot atunci s-a stabilit un alfabet fonetic, format din 21 de litere (alfabetul american, mai puţin literele Q, U, X, Y şi Z), care să reprezinte iniţialele pentru numele feminine. După protestele şi mişcările feministe din anii '60 şi '70, procedura s-a schimbat pentru a include şi nume de bărbaţi, începând cu 1978.
 Astfel, numele primei furtuni tropicale a anului începe cu litera "A", a doua cu litera cu "B" şi tot aşa până la finalul alfabetului. În anii cu număr impar, prima furtună are nume de bărbat, a doua de femeie, iar în anii cu număr par, prima furtună primeşte nume feminin, urmată de un altul masculin.
 Motviele pentru care s-a decis numirea oficială a furtunilor ţin de informarea rapidă, exactă, care să creeze cât mai puţină panică în rândul populaţiei. Un nume simplu, uşor identificabil în orice limbă este mai uşor de reţinut decât coordonate, intensitatea vântului, longitudine, latitudine sau alte detalii tehnice.

 De-a lungul timpului mai multe nume de uragane au fost retrase, în semn de respect pentru cei care au pierit în timpul furtunii sau au fost afectaţi de efectele devastatoare pe care le-a avut aceasta.

 Din 1972, 50 de nume au fost retrase din aceste considerente, cel mai încărcat an a fost 2005, cu cinci uragane ale căror nume au fost retrase din cauza distrugerilor şi pierderilor de vieţi pe care le-au cauzat.

Tot atunci s-a stabilit un alfabet fonetic, format din 21 de litere (alfabetul american, mai puţin literele Q, U, X, Y şi Z), care să reprezinte iniţialele pentru numele feminine. După protestele şi mişcările feministe din anii '60 şi '70, procedura s-a schimbat pentru a include şi nume de bărbaţi, începând cu 1978.
Astfel, numele primei furtuni tropicale a anului începe cu litera "A", a doua cu litera cu "B" şi tot aşa până la finalul alfabetului. În anii cu număr impar, prima furtună are nume de bărbat, a doua de femeie, iar în anii cu număr par, prima furtună primeşte nume feminin, urmată de un altul masculin.

Motviele pentru care s-a decis numirea oficială a furtunilor ţin de informarea rapidă, exactă, care să creeze cât mai puţină panică în rândul populaţiei. Un nume simplu, uşor identificabil în orice limbă este mai uşor de reţinut decât coordonate, intensitatea vântului, longitudine, latitudine sau alte detalii tehnice.

De-a lungul timpului mai multe nume de uragane au fost retrase, în semn de respect pentru cei care au pierit în timpul furtunii sau au fost afectaţi de efectele devastatoare pe care le-a avut aceasta.
Din 1972, 50 de nume au fost retrase din aceste considerente, cel mai încărcat an a fost 2005, cu cinci uragane ale căror nume au fost retrase din cauza distrugerilor şi pierderilor de vieţi pe care le-au cauzat.

În prezent, s-a ajuns la o listă de nume stabilită pe şase ani, care este reluată după terminarea ciclului, în condiţiile în care niciun nume nu este retras.

2012 a fost un an foarte violent din punct de vedere al furtunilor tropicale. Cu peste o lună rămasă din sezonul uraganelor din Atlantic, lung de şase luni, lista a ajuns deja la cel de-al 18-lea nume şi este foarte posibil ca Sandy să nu fie ultima.